Partajul voluntar este împărțirea unui bun sau a mai multor bunuri aflate în proprietate comună, făcută prin înțelegerea tuturor coproprietarilor, la notar, fără proces. Situația apare des după o moștenire, când mai mulți frați rămân coproprietari ai unei case, dar și între foști soți sau între persoane care au cumpărat împreună. Spre deosebire de calea din instanță, partajul voluntar este, de obicei, mai rapid și mai ieftin, cu condiția ca toți să fie de acord.
Succesul depinde mult de pregătire: un act lipsă sau un nume scris greșit poate amâna semnarea. Mai jos găsești lista actelor de bază, ce se adaugă în funcție de bunuri, cine trebuie să fie prezent și cum te pregătești. Lista este orientativă, iar notarul poate cere documente suplimentare după ce vede situația concretă.
Cine trebuie să fie la notar
La un partaj voluntar trebuie să participe toți coproprietarii, fie personal, fie prin mandatar cu procură autentică. Dacă unul lipsește sau nu este de acord, actul nu se poate încheia în această formă, iar calea rămâne instanța. Despre cum se reprezintă cineva care nu poate veni, vezi procura pentru dezbaterea succesiunii, un model de principiu util și aici.
Dacă printre coproprietari sunt minori, regulile sunt mai stricte: sunt necesare reprezentarea legală și, de regulă, încuviințări speciale. Pentru contextul general al partajului, citește ghidul despre partajul voluntar la notar.
Actele de bază
Fiecare coproprietar aduce:
- actul de identitate valabil;
- certificatul de căsătorie sau alt act de stare civilă, dacă numele s-a schimbat sau dacă notarul îl cere;
- documentul prin care a dobândit dreptul asupra bunului.
Pentru actele de identitate acceptate, vezi materialul despre actele de identitate la notar. Dacă numele din documente diferă, articolul despre numele diferit în acte explică cum se rezolvă.
Dovada proprietății
Notarul trebuie să vadă cum ați ajuns coproprietari. În funcție de caz, poate fi:
- certificatul de moștenitor, dacă bunul vine dintr-o succesiune, subiect explicat în articolul despre certificatul de moștenitor;
- contractul de vânzare-cumpărare sau de donație;
- hotărârea judecătorească sau alt act care dovedește dreptul.
Dacă ați moștenit, dar nu v-ați înscris dreptul, notarul poate cere clarificări. Pentru situațiile în care moștenitorii vor să iasă din devălmășie, variantele de ieșire din indiviziune oferă imaginea de ansamblu.
Documente despre imobil
Pentru imobile, se adaugă documentele care identifică bunul:
| Document | Rol | Observație |
|---|---|---|
| Extras de carte funciară | Arată proprietarii și sarcinile | Se actualizează înainte de semnare |
| Documentație cadastrală | Descrie și delimitează bunul | Necesară mai ales la terenuri și la împărțirea în natură |
| Certificat fiscal | Arată dacă există datorii locale | Cerut frecvent la acte cu imobile |
| Adeverință de la asociație | Pentru apartamente | Arată lipsa datoriilor |
| Autorizații și acte de construcție | Pentru case sau extinderi | Dovedesc legalitatea construcției |
Despre extras, citește articolul despre extrasul de carte funciară. Pentru cerințele cadastrale, materialul despre documentația cadastrală explică când se cere și de ce. Dacă dorești să împarți un teren în parcele, e posibil să fie nevoie de dezmembrare, tratată în ghidul despre dezmembrare și alipire.
Ce se discută înainte de semnare
Actele nu sunt singurul lucru de pregătit. Coproprietarii trebuie să se înțeleagă asupra a trei lucruri:
- Cum se împarte: în natură, adică fiecare primește o parte concretă din bun, sau prin atribuirea întregului bun unuia dintre ei, cu compensarea celorlalți.
- Valoarea atribuită bunurilor, importantă pentru compensări și pentru calculul cheltuielilor.
- Cine suportă cheltuielile: onorariul, taxele și eventualele lucrări cadastrale.
Despre cum se calculează costurile notariale, găsești detalii în articolul despre onorariul notarial. Încadrarea fiscală a partajului depinde de situația fiecărui coproprietar, deci o confirmă notarul.
Greșeli care amână actul
- Venirea fără toți coproprietarii sau fără procurile lor.
- Acte de proprietate neactualizate sau cărți funciare neînscrise.
- Lipsa documentației cadastrale când se împarte un teren sau o casă.
- Nume scrise diferit în acte, fără dovada legăturii dintre ele.
- Neînțelegeri neanunțate despre valoarea bunurilor.
Dacă una dintre aceste probleme apare, nu e grav, dar costă timp. Un telefon către notar înainte de programare te poate scuti de o a doua deplasare. Pentru o listă generală de pregătire, vezi și pregătirea programării la notar.
Ce merită reținut despre actele pentru partajul voluntar
- Toți coproprietarii trebuie să fie prezenți, personal sau prin mandatar cu procură autentică.
- Actele de bază sunt identitatea, dovada proprietății și extrasul de carte funciară.
- Pentru terenuri și case se adaugă, de regulă, documentația cadastrală.
- Modul de împărțire și valorile se stabilesc înainte de semnare.
- Lista finală o confirmă notarul după ce vede bunurile concrete.
Întrebări frecvente
Pot face partajul voluntar dacă unul dintre frați nu este de acord?
Nu, partajul voluntar cere acordul tuturor. Dacă cineva refuză, rămâne calea instanței, discutată cu un avocat.
Trebuie să fac partajul chiar după moștenire?
Nu există o obligație generală de a face partajul imediat. Mulți moștenitori rămân coproprietari ani de zile, dar poate fi util să clarificați situația când vreți să vindeți sau să construiți.
Am nevoie de documentație cadastrală pentru un apartament?
De regulă, pentru un apartament intabulat nu e nevoie de documentație nouă. Pentru terenuri sau case, necesitatea depinde de situația bunului, iar notarul îți spune.
Pot semna prin procură la partaj?
Da, cu o procură autentică ce cuprinde puterea de a încheia partajul și condițiile esențiale. Cu cât e mai clară, cu atât e mai bine.
Cât costă un partaj voluntar?
Depinde de valoarea bunurilor și de lucrările necesare. Cere notarului o estimare după ce îi prezinți situația și actele.
