Donația între soți este contractul prin care unul dintre soți transmite gratuit celuilalt un bun, în timpul căsătoriei. De regulă, oamenii se gândesc la ea când vor să treacă un apartament pe numele celuilalt, să protejeze un soț în caz de divorț sau să reorganizeze proprietatea în familie. Ideea pare simplă, dar are particularități: bunul donat, regimul matrimonial și forma actului schimbă sensibil ce se poate face și cum.
Mai jos explicăm pe înțeles ce bunuri pot fi donate, de ce diferența dintre bun propriu și bun comun contează, ce spune legea despre forma actului și ce întrebări merită puse notarului. Textul este informativ; nu înlocuiește consultarea unui notar sau a unui avocat, mai ales când sunt implicate bunuri de valoare ori copii dintr-o relație anterioară.
Ce poate fi donat între soți
Regula de pornire este că unul dintre soți poate dona celuilalt bunuri care îi aparțin. Aici contează distincția dintre cele două categorii:
- Bunurile proprii sunt cele pe care un soț le avea înainte de căsătorie sau le-a primit prin moștenire ori donație în timpul ei. El poate dispune de ele, inclusiv prin donație către celălalt soț.
- Bunurile comune sunt cele dobândite în timpul căsătoriei prin munca ori veniturile soților. Ele aparțin ambilor, în cote care nu se determină, în principiu, decât la încetarea comunității, așa că donarea lor între soți se judecă diferit.
Pentru comparație, articolul despre vânzarea imobilului dobândit în căsătorie explică de ce notarul întreabă mereu cum a fost dobândit bunul. În situațiile în care soții vor să modifice regimul bunurilor, există alte instrumente, iar notarul le poate prezenta.
Forma actului
Dacă donația are ca obiect un imobil, ea se face în formă autentică, la notar, altfel nu produce efecte. Pașii generali seamănă cu cei dintr-o donație obișnuită, descrisă în articolul despre donația unui imobil la notar. Notarul verifică identitatea părților, cartea funciară și faptul că cel care donează poate dispune de bun.
Când se donează bani sau bunuri mobile, regulile de formă sunt diferite, iar ce înseamnă concret citești în materialul despre donația de bani. Pentru actele cerute la donația imobilelor, lista se găsește în actele pentru donația unui imobil.
| Tip de bun | Poate fi donat între soți? | Forma uzuală |
|---|---|---|
| Imobil propriu | Da | Autentică, la notar |
| Imobil comun | Se analizează regimul bunului | Autentică, cu discuție prealabilă |
| Bani | Da, în anumite condiții | Depinde de modul de transmitere |
| Bun mobil de valoare | Da | Poate cere formă specială, după caz |
De ce o fac soții
Motivele sunt variate și, de multe ori, foarte practice. Unii vor ca bunul să apară pe numele celui care locuiește în el. Alții vor să echilibreze situația când unul a contribuit mai mult la achiziția unui imobil. Alții pregătesc transmiterea bunurilor în caz de deces. Orice ar fi, merită să te întrebi dacă donația este cea mai potrivită formă; uneori testamentul sau alt act se potrivește mai bine, iar comparația se face în articolul despre donație sau testament.
Ce trebuie știut despre efecte
Donația este, în principiu, un act de generozitate, dar nu este lipsită de consecințe. Bunul iese din patrimoniul celui care donează și intră în cel al celuilalt soț. Dacă soții divorțează mai târziu, bunul primit prin donație rămâne, de regulă, propriu celui care l-a primit. Totuși, situațiile concrete pot avea nuanțe, motiv pentru care nu trebuie să te bazezi pe presupuneri.
De asemenea, donațiile pot fi luate în calcul la succesiune: despre raportul donațiilor și ce înseamnă pentru ceilalți moștenitori citești în materialul despre raportul donațiilor. Dacă donatorul are copii sau alți moștenitori rezervatari, legea le protejează partea, ceea ce este explicat în articolul despre rezerva succesorală.
Revocarea și limitele
În anumite cazuri prevăzute de lege, donația se poate revoca, de pildă pentru ingratitudine sau neîndeplinirea sarcinilor. Detaliile sunt în articolul despre revocarea donației. Între soți, regulile speciale pot diferi de cele din alte relații, deci cere lămuriri notarului în loc să presupui. Nu promite și nu te baza pe faptul că actul „se poate desface oricând”.
Cum te pregătești pentru discuția la notar
- Aduci actele imobilului și actul de căsătorie, ca notarul să vadă regimul matrimonial.
- Spui clar scopul: ce vrei să obții prin donație.
- Întrebi ce efecte are asupra altor persoane, de exemplu copii dintr-o altă relație.
- Ceri să ți se explice efectele fiscale și costurile, fără să te bazezi pe cifre din surse neoficiale.
- Dacă ai îndoieli, ceri timp de gândire înainte de semnare.
Ce merită reținut despre donația între soți
- Soții pot dona unul altuia, dar contează dacă bunul este propriu sau comun.
- Donația unui imobil se face în formă autentică, la notar.
- Efectele privesc divorțul, succesiunea și drepturile altor moștenitori.
- Donația poate fi revocată doar în cazurile prevăzute de lege.
- Alegerea între donație, testament sau alt act se face după o discuție cu notarul.
Întrebări frecvente
Pot dona soțului meu un apartament cumpărat în timpul căsătoriei?
Depinde de natura bunului și de regimul matrimonial. Notarul analizează cum a fost dobândit apartamentul și îți spune ce variante există.
Donația între soți se poate face fără notar?
Pentru imobile, nu: este nevoie de forma autentică. Pentru alte bunuri formele diferă, dar notarul te poate lămuri.
Ce se întâmplă cu bunul donat dacă divorțăm?
De regulă, bunul primit prin donație rămâne al celui care l-a primit. Situațiile particulare se discută cu un avocat.
Pot afecta copiii mei dintr-o altă căsătorie?
Da, donațiile pot influența moștenirea. Legea protejează partea moștenitorilor rezervatari, care poate fi apărată dacă donația o încalcă.
Este nevoie de acordul altcuiva pentru donația între soți?
În principiu nu, dar pot exista situații în care bunul este grevat sau are un regim special. Notarul verifică acest lucru înainte de semnare.
