Cine poate face testament: capacitatea testamentară

Mulți oameni amână testamentul pentru că cred că „nu e încă momentul", alții se grăbesc să-l facă tocmai când sunt bolnavi și se întreabă dacă mai pot. Întrebarea corectă este cine poate face testament și în ce condiții, pentru că un testament făcut de o persoană care nu avea dreptul să-l facă poate fi anulat, iar toată munca (și toate speranțele familiei) se duce pe apa sâmbetei.

Pe scurt, legea cere două lucruri: să fii o persoană cu capacitate de a dispune prin testament și să ai o minte limpede chiar în clipa în care îți exprimi voința. Mai jos vezi ce înseamnă fiecare condiție în practică, cum arată situația minorilor și a persoanelor în vârstă și ce face notarul ca să se asigure că testamentul va rezista mai târziu.

Cine poate face testament în România?

Poate face testament orice persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină și cu discernământ la data întocmirii actului. Regula este simplă: dreptul de a testa este recunoscut, în principiu, tuturor, iar excepțiile sunt prevăzute expres de lege.

Capacitatea de exercițiu este aptitudinea de a-ți asuma singur drepturi și obligații prin acte juridice. Discernământul este puterea de a înțelege ce faci și ce urmări are gestul tău. Testamentul este un act strict personal, deci nu îl poate face nimeni în locul tău: nici părintele, nici tutorele, nici un mandatar cu procură.

Ce înseamnă discernământul la momentul testării?

Discernământul înseamnă că, în momentul semnării, ai înțeles ce bunuri ai, cine sunt persoanele pe care le favorizezi și ce efect are testamentul. Nu contează cum erai ieri sau cum ai fi mâine, ci cum erai atunci.

Din acest motiv, un testament poate fi valabil chiar dacă persoana a avut perioade de confuzie înainte sau după, atâta timp cât în ziua semnării era lucidă. Invers, un testament făcut într-un moment de confuzie profundă, de pildă sub influența unor medicamente puternice sau a unei boli care afectează judecata, este expus anulării.

Concret, notarul urmărește câteva semne:

• persoana știe cine este, în ce loc se află și de ce a venit;
• poate spune, cu cuvintele ei, ce bunuri are și cui vrea să le lase;
• răspunde coerent la întrebări, fără să repete mecanic ce i-a spus altcineva;
• este singură în fața notarului la discuția despre dorințele sale.

Minorul de 16 ani poate face testament?

Da, dar numai în limita a jumătate din bunurile pe care le-ar putea lăsa un adult. Sub 16 ani, orice testament este exclus, indiferent de acordul părinților sau al tutorelui.

Regula are o logică practică: legea îi permite adolescentului să decidă ce se întâmplă cu bunurile lui după deces, dar îl protejează, parțial, de decizii luate fără experiență de viață. În realitate, astfel de testamente apar rar, de obicei când minorul a primit o moștenire sau o sumă importantă și vrea să stabilească, de exemplu, ce se alege de un bun anume. Orice depășire a limitei se tratează la deces ca o dispoziție care se reduce, nu ca un testament nul în întregime.

Boala și vârsta înaintată anulează dreptul de a testa?

Nu, niciuna dintre ele nu te privează automat de dreptul de a face testament. Un diagnostic nu înseamnă lipsă de discernământ, iar legea nu stabilește o vârstă maximă pentru testare.

Multe testamente se fac chiar la bătrânețe sau în perioada unei boli grave, pentru că atunci oamenii se gândesc concret la cine le va purta de grijă și cine le va moșteni casa. Aici apare și cel mai mare risc: rudele nemulțumite vor invoca, mai târziu, tocmai starea de sănătate pentru a contesta actul. De aceea, în astfel de cazuri notarul poate cere un certificat medical sau o evaluare de specialitate care să arate că persoana are discernământ în perioada respectivă.

Sfat: dacă ești bolnav și vrei să faci testament, programează-te cât mai devreme și cere medicului o adeverință datată cât mai aproape de ziua semnării despre starea ta psihică. Costă puțin și poate preveni un proces de ani de zile.

Cum se verifică capacitatea la notar

Notarul verifică identitatea, discută singur cu tine și consemnează în act că ai înțeles conținutul. Pentru testamentul autentic, el redactează actul după voința ta și ți-l citește, iar semnătura vine abia după ce ai confirmat că ți se potrivește. Ce documente trebuie să ai la tine afli din Actele de identitate la notar: ce se acceptă și ce nu.

La testamentul olograf, scris de mână acasă, nu există o asemenea verificare în momentul scrierii. Capacitatea se discută abia după deces, în fața notarului de la succesiune sau a instanței, ceea ce îl face mai ușor de atacat. Diferențele dintre cele două forme sunt explicate în Testamentul olograf și cel autentic: comparație practică.

Ce se întâmplă dacă lipsea capacitatea

Un testament făcut de o persoană fără capacitate sau fără discernământ poate fi anulat de instanță, la cererea celor care au interes, de regulă moștenitorii care ar fi primit mai mult fără testament. Sarcina probei revine celui care contestă, deoarece discernământul se presupune.

Dacă testamentul se anulează, moștenirea se împarte după regulile succesiunii legale, ca și cum actul nu ar fi existat. De aceea merită să înțelegi ce condiții de formă și de fond trebuie respectate, iar ansamblul regulilor îl găsești în Testamentul: ghid complet al formelor și al efectelor. Dacă ai vrea să schimbi mai târziu ce ai dispus, vezi Revocarea testamentului: cum îți schimbi ultimele dorințe. Dacă familia ajunge la dispute, este util să știi și cum funcționează Succesiunea notarială: ghid complet al procedurii.