Cuprins 7 secțiuni
Cetățeanul străin merge la notar cu un document de identitate valabil, de obicei pașaportul sau cartea de identitate, cu actele de stare civilă necesare, cu un număr fiscal și, dacă nu vorbește româna, cu un interpret. Actele întocmite în străinătate se apostilează sau se supralegalizează, apoi se traduc în română de un traducător autorizat.
Situația nu privește doar străinii: un român care locuiește în afară și vine să semneze o vânzare se confruntă cu multe dintre aceleași cerințe. Notarul trebuie să se asigure de identitatea, de capacitatea și de voința reală a fiecărei părți, iar când există elemente străine, verificările se extind. Lista de mai jos te ajută să nu pierzi zile cu drumuri la traducători și la ambasade. Baza generală rămâne Documentele necesare la notar: ghid complet pe tipuri de acte.
Ce document de identitate ține loc de act de identitate pentru un străin?
Pentru un cetățean străin, documentul de identificare este în general pașaportul valabil, iar pentru cetățenii unor state europene pot fi acceptate și cărțile naționale de identitate. Cei care locuiesc în România pot avea permis de ședere sau certificat de înregistrare, care se prezintă împreună cu documentul de călătorie.
Notarul verifică valabilitatea, fotografia și datele, iar uneori copiază documentul în dosar. Dacă documentul este scris într-un alfabet nelatin sau într-o limbă necunoscută, datele se transcriu și se traduc. De aceea, ia legătura cu notarul înainte și cere lista exactă.
Pentru români, regulile de bază sunt în Actele de identitate la notar: ce se acceptă și ce nu.
Cum comunică notarul cu o persoană care nu vorbește româna?
Dacă una dintre părți nu cunoaște limba română, notarul nu poate autentifica actul fără ca ea să înțeleagă conținutul. Soluția este un interpret, un traducător autorizat care traduce oral și semnează în dosar că a făcut-o. Uneori, actul se redactează și în două limbi.
Interpretul trebuie să fie independent de părți și să cunoască limba persoanei. Notarul îl poate propune dintre cei cu care colaborează, sau îl poți aduce tu, dacă este autorizat. Costul interpretului se adaugă onorariului notarial; despre onorariu poți citi în Onorariul notarial: cum se calculează și ce include.
Sfat: anunță notarul din prima că una dintre părți este străină și spune limba. Astfel el programează o oră potrivită și te sfătuiește dacă ai nevoie de un traducător sau de un act bilingv.
Ce acte din străinătate trebuie apostilate sau traduse?
Orice act oficial emis în afara României și folosit la notar trebuie, în general, să treacă prin două proceduri: legalizarea lui în țara de origine și traducerea în română. Cum se legalizează depinde de țară.
| Situație | Procedura obișnuită |
|---|---|
| Țara face parte din Convenția de la Haga | Apostila pe actul original |
| Țara nu face parte din convenție | Supralegalizare prin ambasadă sau consulat |
| Unele state europene au convenții bilaterale | Se poate renunța la apostilă, după caz |
| Act în limbă străină | Traducere de traducător autorizat, cu legalizarea semnăturii |
Traducerile se fac de traducători autorizați, iar notarul legalizează semnătura traducătorului. Pașii sunt descriși în Traducerile legalizate: cum se obțin prin traducător și notar. Dacă actul trebuie dat în străinătate și semnat acolo, citește și Procura dată în străinătate: consulat, apostilă și traducere.
Care acte străine apar cel mai des
- certificatul de naștere sau de căsătorie, pentru a dovedi starea civilă;
- certificatul de divorț sau de deces, în cazuri de succesiune sau recăsătorire;
- extrasul din registrul comercial pentru o firmă străină;
- documentele care dovedesc o împuternicire dată în afară.
Numărul fiscal și cetățenia: ce trebuie să știi
Orice persoană fără cod numeric personal românesc primește la tranzacții un număr de identificare fiscală. Notarul îl folosește la acte, la plata impozitelor și la înscrierea în cartea funciară. Dacă nu ai unul, îl obții de la administrația financiară sau, pentru nerezidenți, prin procedura prevăzută. Începe din timp, pentru că procedura nu este instantanee.
Pentru anumite tipuri de bunuri, mai ales terenuri, pot exista reguli speciale în funcție de cetățenia cumpărătorului. Aceste reguli se schimbă de la caz la caz, așa că le clarifici cu notarul înainte de a promite sau de a plăti un avans. Nu presupune că ce este permis într-o țară se aplică la fel în România.
Starea civilă și regimul matrimonial al străinului
Notarul trebuie să știe dacă cel care cumpără sau vinde este căsătorit și sub ce regim, pentru că de asta depinde cine semnează. Un străin căsătorit poate avea un regim matrimonial stabilit după legea altei țări. De aceea, certificatul de căsătorie, tradus și legalizat, se cere aproape întotdeauna.
Dacă există un contract matrimonial încheiat în afară, adu-l și pe acesta, tradus. Notarul va stabili ce lege se aplică și ce acte sunt necesare. Mai multe despre actele de stare civilă găsești în Actele de stare civilă la notar: ce certificate se cer.
Cum te organizezi ca să nu amâni actul
Începe cu o discuție telefonică cu notarul: cere lista, întreabă dacă are interpret propriu, dacă acceptă acte electronice și ce termene au traducerile. Apoi:
- Verifică valabilitatea pașaportului sau a documentului de identitate.
- Obții actele de stare civilă și le apostilezi.
- Le traduci și le legalizezi, acordând câteva zile pentru fiecare etapă.
- Rezervi interpretul pentru ziua programării.
- Verifici numărul fiscal.
Un act cu elemente străine durează aproape întotdeauna mai mult decât unul pur românesc, deci planifică cu margine.
Întrebări frecvente
Pot semna la notar fără să vorbesc românește?
Da, dacă ai un interpret care să te ajute. Notarul se asigură că înțelegi actul înainte de semnare.
Trebuie apostilat și pașaportul?
Nu, pașaportul se prezintă la notar în original, nu se apostilează. Apostila se cere pentru actele oficiale întocmite în străinătate.
Cine plătește interpretul?
De regulă partea care are nevoie de el. Costul se stabilește cu notarul și cu interpretul.
Pot să-mi trimit un reprezentant în loc să vin?
Da, printr-o procură autentică, dată la notar sau la consulat. Procura din străinătate cere și ea apostilă și traducere.
Cât durează să obțin un număr fiscal?
Depinde de situație și de instituție, de la câteva zile la mai mult. Cere informații la administrația financiară înainte de programare.
