Milioane de români locuiesc în alte țări, așa că o succesiune cu cel puțin un moștenitor plecat din România este situația obișnuită, nu excepția. Vestea bună este că nu trebuie să vii neapărat în țară pentru dezbaterea succesiunii: poți fi reprezentat printr-o procură sau poți da declarațiile necesare la consulatul României din țara în care trăiești.
Partea mai delicată este documentația: actele emise în străinătate trebuie să fie recunoscute în România, procurile trebuie să aibă forma corectă, iar dacă defunctul locuia și el în altă țară sau avea bunuri acolo, intră în joc regulile europene privind succesiunile. Ghidul de mai jos explică variantele și pașii practici. Informațiile au caracter general; cerințele de formă pot diferi în funcție de țară și de notar, așa că verifică din timp cu notarul public care dezbate succesiunea sau cu un avocat.
Variantele de participare de la distanță
Un moștenitor din străinătate are, în principiu, trei variante: vine personal la notar, dă procură cuiva din țară sau dă doar o declarație de opțiune la consulat. Alegerea depinde de ce vrei să faci cu moștenirea și de cât de complicat este dosarul.
| Variantă | Când se potrivește | Ce presupune |
|---|---|---|
| Prezență personală la notar | Când oricum vii în țară sau dosarul e complicat | Programare la notar, act de identitate valabil |
| Procură specială | Când vrei să accepți și să participi la toată procedura | Procură la consulat sau la notar străin, cu formalitățile cerute |
| Declarație de acceptare la consulat | Când vrei doar să-ți asiguri dreptul în termen | Declarație autentică, transmisă apoi notarului |
| Declarație de renunțare la consulat | Când nu vrei moștenirea | Declarație autentică, înregistrată în registrul național |
Sfat: Chiar dacă dezbaterea succesiunii va avea loc mai târziu, dă o declarație de acceptare la consulat în termenul de un an de la deces. Este cea mai simplă protecție pentru un moștenitor aflat departe. Detalii despre termen în Opțiunea succesorală: termenul de un an și ce înseamnă.
Procura dată în străinătate
Procura este actul prin care împuternicești o persoană din România, de obicei o rudă sau un avocat, să te reprezinte la notar. Pentru succesiune, procura trebuie să fie specială, adică să menționeze exact succesiunea și actele pe care mandatarul le poate face.
Unde o poți da
- La consulatul sau secția consulară a ambasadei României: consulul îndeplinește atribuții notariale pentru cetățenii români, iar procura este recunoscută direct în țară.
- La un notar din țara în care locuiești: procura trebuie apoi să poarte apostila prevăzută de Convenția de la Haga, dacă statul respectiv este parte la convenție, sau să fie supralegalizată, dacă nu este, și să fie tradusă în limba română printr-o traducere legalizată.
Apostila, traducerea și diferențele dintre variante sunt explicate pe larg în Procura dată în străinătate: consulat, apostilă și traducere, iar regulile generale ale mandatului în Procura notarială: ghid complet despre mandat și limite.
Ce trebuie să cuprindă procura pentru succesiune
Notarul care dezbate succesiunea va verifica dacă procura acoperă toate actele de care e nevoie. O procură bine redactată menționează:
- datele tale și ale mandatarului;
- datele defunctului, data decesului și ultimul domiciliu;
- împuternicirea de a accepta moștenirea sau, după caz, de a renunța;
- reprezentarea în procedura succesorală, inclusiv declarații privind moștenitorii și bunurile;
- împuternicirea de a semna un eventual partaj și de a primi certificatul de moștenitor;
- dacă vrei, împuternicirea de a vinde bunurile moștenite, cu condițiile acceptate.
Atenție: O procură prea generală sau care omite un act important, de exemplu partajul, poate obliga la emiterea unei procuri noi și la amânarea procedurii. Trimite notarului din România un proiect al procurii înainte de a o semna la consulat sau la notarul străin.
Verificarea și revocarea procurii
Procurile notariale și revocările lor se înregistrează într-un registru național notarial, iar notarul verifică, de regulă, că procura nu a fost revocată. Dacă vrei să schimbi mandatarul, revocarea se face tot în formă autentică; vezi Revocarea procurii: cum anulezi un mandat dat la notar.
Actele emise în străinătate
Pe lângă procură, moștenitorul din străinătate poate avea de prezentat acte emise de autorități străine: certificate de naștere ale copiilor născuți acolo, certificate de căsătorie, hotărâri de divorț, chiar certificatul de deces, dacă decesul a avut loc în afara țării.
Recunoașterea actelor străine
Ca regulă, actele publice străine se folosesc în România cu apostilă sau supralegalizare și cu traducere legalizată în limba română. Pentru anumite acte de stare civilă circulate între statele membre ale Uniunii Europene, există reguli europene care elimină apostila și permit folosirea unor formulare multilingve standard.
Transcrierea actelor de stare civilă
Pentru cetățenii români, nașterile, căsătoriile și decesele înregistrate în străinătate se transcriu, de regulă, în registrele de stare civilă românești, iar notarul poate cere certificatele românești rezultate. Transcrierea se face prin consulat sau la serviciul de stare civilă din țară și durează, așa că pornește demersul din timp.
Când defunctul locuia în străinătate
Dacă defunctul însuși locuia în altă țară sau avea bunuri în mai multe state, problema nu mai este doar de formă, ci și de legea aplicabilă și de autoritatea competentă. În Uniunea Europeană, aceste aspecte sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 650/2012 privind succesiunile, aplicabil succesiunilor persoanelor decedate începând cu 17 august 2015.
Regulile principale ale regulamentului
- Legea aplicabilă întregii succesiuni este, ca regulă, legea statului în care defunctul avea reședința obișnuită la data decesului.
- Defunctul putea alege, de exemplu prin testament, ca succesiunii să i se aplice legea statului a cărui cetățenie o avea.
- Regulamentul nu se aplică în toate statele membre: Danemarca și Irlanda nu participă, iar statele din afara Uniunii au propriile reguli.
- Regulamentul a creat certificatul european de moștenitor, un document care dovedește calitatea de moștenitor în celelalte state membre participante.
| Situație | Ce trebuie clarificat |
|---|---|
| Defunct român, cu reședința în România, moștenitori în străinătate | De regulă, lege română și notar român; doar formalitățile de reprezentare |
| Defunct român, cu reședința obișnuită în alt stat UE | Legea acelui stat, cu excepția alegerii legii cetățeniei; competența poate fi a autorităților de acolo |
| Bunuri în România și în alt stat UE | Certificat european de moștenitor, pentru a folosi rezultatul în ambele state |
| Bunuri într-un stat din afara UE | Regulile acelui stat, cu asistență juridică locală |
Ce faci concret
Când defunctul a locuit în străinătate, începe cu o discuție cu un notar din România și, după caz, cu un specialist din statul de reședință. Uneori succesiunea se dezbate în statul unde locuia defunctul, iar certificatul european de moștenitor se folosește apoi în România pentru înscrierea în cartea funciară sau pentru conturi. Alteori, procedura pentru bunurile din România se poate face la un notar român. Răspunsul depinde de fapte precise și de legea aplicabilă.
Impozite, bani și alte aspecte practice
Pentru imobilele din România, regula privind impozitul pe moștenire este aceeași pentru toți moștenitorii: dacă procedura se finalizează după doi ani de la deces, se poate datora impozit, pe care notarul îl calculează. Distanța și timpul necesar formalităților prelungesc ușor dosarele cu moștenitori din străinătate, așa că planificarea contează. Detalii în Impozitul pe moștenire: când se datorează la succesiune.
Alte aspecte de avut în vedere:
- impozitele din statul de reședință: unele state impun moștenirile primite de rezidenții lor, inclusiv pentru bunuri din alte țări; verifică cu un consultant fiscal local;
- conturile bancare ale defunctului se deblochează pe baza certificatului de moștenitor, care poate fi trimis prin mandatar;
- vânzarea bunurilor moștenite poate fi făcută tot prin procură, dacă împuternicirea o prevede expres;
- actele de identitate expirate nu sunt acceptate de notar, așa că verifică valabilitatea pașaportului sau a cărții de identitate înainte de programare.
Pentru vânzarea ulterioară a unui imobil prin mandatar, vezi și Procura pentru vânzarea unui imobil: ce trebuie să cuprindă.
Cum îți organizezi calendarul
Dosarele cu moștenitori din străinătate durează mai mult mai ales din cauza drumului documentelor: programarea la consulat, apostila, traducerea, transmiterea originalelor prin curier. O ordine practică:
- află de la notarul din România ce acte și ce formă a procurii cere;
- programează-te la consulat sau la notarul local;
- obține apostila și traducerea legalizată, dacă e cazul;
- trimite originalele în țară, prin curier, mandatarului sau notarului;
- ține legătura cu mandatarul până la emiterea certificatului.
Lista documentelor generale pentru dosar este în Actele necesare la succesiune: listă pentru moștenitori, iar procedura completă în ghidul succesiunii notariale.
Lista scurtă pentru moștenitorii plecați din țară
Poți participa la o succesiune din România fără să vii în țară: printr-o procură specială dată la consulat sau la un notar străin, cu apostilă și traducere, ori printr-o declarație de acceptare sau renunțare dată la consulat. Dacă defunctul locuia în alt stat sau avea bunuri în mai multe țări, regulile europene stabilesc legea aplicabilă și oferă certificatul european de moștenitor.
De reținut:
- acceptă moștenirea în termen, chiar dacă dezbaterea se face mai târziu;
- cere notarului din România modelul procurii înainte de a o semna;
- actele străine au nevoie, de regulă, de apostilă și traducere legalizată;
- legea succesiunii depinde de reședința obișnuită a defunctului, nu doar de cetățenie;
- planifică timpul pentru curier, traduceri și transcrieri.
Întrebări frecvente
Trebuie să vin în România pentru succesiune?
Nu neapărat. Poți da o procură specială la consulat sau la un notar străin, ori o declarație de acceptare sau renunțare la consulat.
Procura dată la un notar din Italia este valabilă în România?
Da, dacă poartă apostila și este însoțită de o traducere legalizată în limba română. Verifică dinainte conținutul cu notarul din România.
Ce lege se aplică dacă tatăl meu locuia în Spania?
Pentru decesele de după 17 august 2015, se aplică, de regulă, legea statului de reședință obișnuită, cu excepția cazului în care tatăl a ales prin testament legea cetățeniei. Discută situația cu un notar sau cu un avocat.
Pot renunța la moștenire de la consulat?
Da, declarația de renunțare se poate da la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României și se înregistrează în registrul național notarial.
Ce este certificatul european de moștenitor?
Este un document prevăzut de regulamentul european privind succesiunile, care dovedește calitatea de moștenitor în celelalte state membre participante. Este util când defunctul a avut bunuri în mai multe țări.
