Cuprins 7 secțiuni
Conturile bancare ale defunctului fac parte din moștenire, iar accesul la ele se obține, în regulă generală, prin certificatul de moștenitor. Până atunci, banii rămân în bancă, iar moștenitorii nu pot dispune de ei, nici măcar dacă au fost împuterniciți anterior de titular.
Întrebarea apare mereu în primele zile, când trebuie plătite înmormântarea, facturile și alte cheltuieli. Mai jos vezi ce se întâmplă cu un cont după deces, ce documente cere banca, cum se tratează conturile comune și cum eviți greșelile care pot genera probleme juridice.
Ce se întâmplă cu contul după deces
După ce banca află de deces, de obicei prin certificatul de deces prezentat de familie sau prin informarea de la stare civilă, conturile și depozitele titularului sunt blocate pentru operațiuni. Blocarea protejează banii: nimeni nu îi poate scoate până când nu se știe cine sunt moștenitorii.
Soldul de la data decesului intră în masa succesorală, împreună cu dobânzile acumulate. Cartea de credit, cardurile și ordinele de plată automate se opresc. Dacă existau credite sau datorii, sumele din cont pot fi folosite pentru acoperirea lor, în limitele stabilite prin contract și prin lege. Ce înseamnă pasivul unei moșteniri este explicat în Datoriile defunctului: ce se întâmplă cu pasivul moștenirii.
Procura dată de titular nu mai funcționează
Dacă defunctul dăduse cuiva o împuternicire pe cont, aceasta încetează la deces. Persoana respectivă nu mai poate retrage bani, nici ca să plătească cheltuieli în numele familiei. Principiul acesta este valabil pentru mandatele în general, pe care le găsești detaliate în Procura notarială: ghid complet despre mandat și limite.
Cum ridici banii: certificatul de moștenitor
Calea standard este emiterea certificatului de moștenitor, care arată cotele moștenitorilor. Pe baza lui, fiecare moștenitor poate cere banca să îi vireze partea cuvenită. Banca poate cere și alte acte: cartea de identitate, certificatul de deces și, uneori, o cerere-tip.
Documentele pe care le pregătești pentru dosarul de succesiune sunt enumerate în Actele necesare la succesiune: listă pentru moștenitori, iar explicația certificatului se găsește în Certificatul de moștenitor: ce dovedește și cum se obține. Dacă mai mulți moștenitori au acceptat, fiecare primește suma proporțională cu cota, nu întregul sold.
Sume pentru cheltuieli urgente
Multe bănci au o procedură prin care permit, pe baza unei cereri și a actelor justificative, plata unor cheltuieli apărute chiar după deces, cum ar fi serviciile funerare. Banii se plătesc de regulă direct furnizorului, pe baza facturii, nu în numerar către familie.
Aceste reguli sunt interne fiecărei bănci și nu pot fi presupuse. Întreabă la ghișeu ce acte cer și ce plafon aplică. Păstrează toate chitanțele, pentru că sumele cheltuite pentru înmormântare pot fi luate în calcul la dezbaterea succesorală.
Conturile comune ale soților
Un cont deschis pe numele ambilor soți sau un cont al unuia dintre ei, în care s-au depus venituri din timpul căsătoriei, ridică întrebarea cui aparține cât. Banii proveniți din venituri obținute în căsătorie sunt, în principiu, bunuri comune, deci jumătate din ei rămâne soțului supraviețuitor, iar cealaltă jumătate intră în moștenire. Mecanismul este explicat în Masa succesorală: ce intră în moștenire și ce nu.
Banca poate totuși menține blocat contul comun până la prezentarea certificatului de moștenitor, chiar dacă soțul supraviețuitor este titular. De aceea merită să anunți banca și să ceri informații despre procedura internă.
Greșeli de evitat
Atenție: Nu retrage bani cu cardul defunctului, nici dacă îți cunoști PIN-ul. Pe lângă riscul penal, o asemenea retragere poate fi privită ca acceptare tacită a moștenirii și îți poate afecta dreptul de a renunța.
Alte greșeli frecvente:
- plata din banii proprii a datoriilor defunctului fără acte, ceea ce îți poate complica recuperarea sumei;
- întârzierea dosarului de succesiune, deoarece banii nu pot fi ridicați până la emiterea certificatului;
- ignorarea conturilor din străinătate, care se declară și ele în masa succesorală;
- omisiunea unor conturi sau depozite despre care nu știai, dar care se pot afla prin cereri adresate băncilor.
Dacă defunctul avea conturi în mai multe bănci, notarul poate cere sau poate sfătui să ceri adeverințe de sold de la fiecare, ca să nu rămână sume necunoscute. Despre dezbaterea unei succesiuni după mulți ani, caz în care apar adesea conturi uitate, vezi Succesiunea dezbătută după mulți ani: ce trebuie să știi.
Documente cerute de bancă
Lista exactă diferă, dar de regulă banca solicită:
- certificatul de deces, în original sau copie legalizată;
- certificatul de moștenitor, în original sau copie legalizată;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- cererea de închidere sau de transfer a contului;
- datele contului în care se virează banii.
Pentru moștenitorii care locuiesc în afara țării, banca poate accepta o procură specială, iar pașii sunt prezentați în Procura dată în străinătate: consulat, apostilă și traducere.
Întrebări frecvente
Pot retrage bani din contul defunctului pentru înmormântare?
Unele bănci permit plata directă a serviciilor funerare pe bază de factură și certificat de deces. Politica diferă, deci întreabă banca din timp.
Cât durează până primesc banii din cont?
Depinde de rapiditatea dosarului de succesiune și de procedura băncii. După emiterea certificatului de moștenitor, virarea poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni.
Banca îmi poate refuza accesul dacă sunt unic moștenitor?
Banca cere un document care să dovedească calitatea de moștenitor, de regulă certificatul. Fără el, chiar și moștenitorul unic rămâne fără acces.
Ce se întâmplă cu un cont fără moștenitori?
Dacă nu se prezintă niciun moștenitor, banii rămân în bancă, iar bunurile fără moștenitori pot ajunge, după procedura legală, la stat sau la unitatea administrativ-teritorială.
Datoriile bancare ale defunctului trec la moștenitori?
Datoriile fac parte din moștenire, dar moștenitorii răspund de regulă doar în limita bunurilor primite. Banca își recuperează creanța din masa succesorală.
