Cuprins 6 secțiuni
Masa succesorală este ansamblul bunurilor, drepturilor și datoriilor pe care o persoană le lasă la deces și care se transmit moștenitorilor. Înainte de a vorbi despre cote, notarul trebuie să stabilească exact ce intră în această masă, iar la persoanele căsătorite această operațiune este adesea cea mai delicată parte a dosarului.
Nu tot ce se află în casa defunctului îi aparținea doar lui, și nu tot ce îi aparținea se împarte între toți moștenitorii în aceleași proporții. Mai jos vezi cum se construiește masa succesorală, cum se separă bunurile comune de cele proprii și ce rol joacă donațiile făcute în timpul vieții. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc discuția cu notarul.
Ce cuprinde masa succesorală
Masa succesorală are două părți: activul, adică ce a avut defunctul, și pasivul, adică ce a datorat. Moștenitorii preiau ambele părți, dar răspund pentru pasiv, de regulă, doar în limita activului primit, cum se detaliază în Datoriile defunctului: ce se întâmplă cu pasivul moștenirii.
În activ intră, de exemplu:
- imobilele: case, apartamente, terenuri, cote din ele;
- bunurile mobile: autoturisme, mobilier, bijuterii, colecții;
- sumele din conturile bancare, titlurile și acțiunile;
- creanțele, adică sumele pe care alte persoane le datorau defunctului;
- părțile sociale sau acțiunile deținute la societăți comerciale.
Nu intră în masa succesorală drepturile care se sting odată cu persoana, cum ar fi pensia sau dreptul de uzufruct, și nici drepturile strict personale.
În practică, notarul include și bunurile despre care familia nu vorbește imediat: un teren moștenit demult și neintabulat, o cotă dintr-o casă la țară, un cont rămas deschis sau o sumă datorată de un fost chiriaș. De aceea merită ca fiecare moștenitor să caute prin acte vechi, extrase bancare și contracte, înainte de a se prezenta la prima întâlnire.
Cum se separă bunurile comune de cele proprii
La o persoană căsătorită în regimul comunității legale, patrimoniul se împarte mai întâi în bunuri proprii și bunuri comune. Această împărțire se face înaintea oricărei calculări de cote.
Sunt bunuri proprii, în principiu, cele dobândite înainte de căsătorie, cele primite prin moștenire sau donație și bunurile de uz personal. Bunurile comune sunt cele dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei, cu unele excepții.
Ce se întâmplă cu bunurile comune
Din bunurile comune, soțul supraviețuitor are o parte care nu face parte din moștenire. Legea presupune că fiecare soț a contribuit în mod egal, așa că jumătate din bunurile comune rămâne soțului în calitate de coproprietar, iar cealaltă jumătate intră în masa succesorală. Această presupunere poate fi răsturnată prin dovezi, dacă un soț a contribuit vizibil mai mult, dar în dosarele obișnuite se aplică cotele egale.
Un exemplu simplu: dacă soții aveau o casă cumpărată împreună în timpul căsătoriei, jumătate este a soției ca bun comun, iar cealaltă jumătate se împarte între soție și copii în calitate de moștenitori, după regulile din Moștenitorii legali: clasele de moștenitori pe înțeles.
Tabel: bunuri proprii și bunuri comune
| Bun | De regulă este | Intră în masa succesorală? |
|---|---|---|
| Apartament cumpărat înainte de căsătorie | Propriu | Integral |
| Casă cumpărată în timpul căsătoriei din salarii | Comun | Doar jumătate |
| Teren primit prin moștenire de la părinți | Propriu | Integral |
| Mașină cumpărată în timpul căsătoriei | Comun | Doar jumătate |
| Economii din venituri obținute în căsătorie | Comune | Doar jumătate |
| Obiecte de uz personal | Proprii | Integral, de regulă |
Sfat: Adună din timp actele care dovedesc proveniența bunurilor: contracte de cumpărare, acte de donație, certificate de moștenitor mai vechi. Notarul le folosește ca să stabilească corect ce este propriu și ce este comun.
Donațiile din timpul vieții și masa succesorală
Ce a dăruit defunctul în timpul vieții poate influența moștenirea. Donațiile făcute descendenților și soțului se iau în calcul în anumite situații, prin mecanismul raportului donațiilor, care urmărește egalitatea între moștenitori și care este explicat în Raportul donațiilor la succesiune: ce înseamnă pentru frați.
În plus, donațiile prea mari pot afecta partea care se cuvine moștenitorilor rezervatari. Limitele sunt tratate în Rezerva succesorală și cotitatea disponibilă explicate. De aceea, la deschiderea dosarului, notarul întreabă dacă au existat donații sau vânzări simulate.
Cum stabilește notarul masa succesorală
Notarul pornește de la declarațiile moștenitorilor și le verifică pe baza actelor. Procedura obișnuită cuprinde:
- extrasele de carte funciară pentru imobile, de exemplu cele descrise în Extrasul de carte funciară pentru autentificare: rol și scop;
- certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a mașinii;
- adeverințe de la bănci privind soldurile conturilor;
- actele de proprietate ale bunurilor și dovezile de stare civilă;
- verificarea registrelor notariale pentru testamente.
Lista completă a documentelor pe care le pregătești este în Actele necesare la succesiune: listă pentru moștenitori. Dacă un moștenitor omite un bun, se poate face ulterior o succesiune suplimentară, dar este mai simplu să declari tot de la început.
Pe aceeași temă, citește și Dreptul de abitație al soțului supraviețuitor: reguli.
Pe aceeași temă, citește și Testamentul și bunurile comune: ce poți lăsa soțului sau altora.
Pe aceeași temă, citește și Vânzarea imobilului dobândit în căsătorie: cine semnează.
Întrebări frecvente
Casa cumpărată de soți în timpul căsătoriei intră integral în moștenire?
Nu. De regulă doar jumătate intră în masa succesorală, cealaltă jumătate aparținând soțului supraviețuitor ca bun comun. Excepțiile țin de dovezi privind contribuția fiecăruia.
Se moștenesc și datoriile?
Da, datoriile fac parte din masa succesorală. Moștenitorii răspund de regulă doar în limita bunurilor primite, proporțional cu cota fiecăruia.
Ce se întâmplă cu bunurile pe care moștenitorii nu le-au declarat?
Bunurile omise pot fi incluse ulterior printr-o succesiune suplimentară, cu un nou certificat de moștenitor sau cu un act completator. Mai simplu este să le declari de la început.
Pensia defunctului face parte din moștenire?
Nu, pensia ca drept se stinge odată cu pensionarul. Sumele deja încasate și intrate în cont înainte de deces pot însă face parte din masa succesorală.
Bunurile primite prin moștenire de defunct în timpul căsătoriei sunt comune?
De regulă nu. Bunurile moștenite sau primite prin donație sunt proprii, deci intră integral în moștenirea lui.
