Cuprins 6 secțiuni
Apartamentul, mașina și economiile dobândite în timpul căsătoriei par, în viața de zi cu zi, ale amândurora. Când unul dintre soți vrea să facă testament, apare întrebarea firească: pot lăsa prin testament un bun comun cuiva din afară, de pildă unui copil dintr-o căsătorie anterioară sau unui nepot?
Răspunsul scurt este că poți dispune numai de partea ta din bunurile comune, nu de întreg bunul. Dar cum afli care e partea ta, ce se întâmplă cu soțul rămas în viață și cum se formulează clauza ca să nu fie contestată? Despre toate acestea este vorba mai jos, cu explicații pe înțeles și exemple din situații obișnuite.
Ce poți lăsa prin testament din bunurile comune?
Poți lăsa prin testament doar partea care îți revine din bunurile comune, nu și partea soțului sau a soției. Un testament nu poate transmite lucrul altuia, oricât de logic ar părea că „apartamentul e al meu".
Legea împarte bunurile unui soț în două mari categorii:
- bunuri proprii: cele dobândite înainte de căsătorie, moștenite, primite prin donație sau cele cu caracter personal; despre ele dispui liber, în limitele rezervei succesorale;
- bunuri comune: cele dobândite în timpul căsătoriei prin muncă sau prin alte mijloace, în devălmășie, adică fără ca partea fiecăruia să fie delimitată.
Devălmășia este forma de proprietate în care cei doi soți sunt proprietari împreună asupra întregului bun, fără cote stabilite. Cotele apar abia la încetarea comunității, adică la divorț, la partaj sau la decesul unuia dintre soți.
Cum se stabilește partea fiecărui soț
Partea fiecăruia se stabilește la lichidarea comunității, de regulă pe jumătate, în lipsa unor dovezi care să arate altfel. În practică, în dosarul de succesiune se cer acte, iar notarul clarifică ce a fost bun propriu și ce a fost bun comun.
| Bun | Cum se tratează | Ce poți lăsa prin testament |
|---|---|---|
| Apartament cumpărat înainte de căsătorie | Bun propriu | Tot, în limita rezervei |
| Casă construită în căsătorie | Bun comun | Doar cota ta |
| Moștenire primită de la părinți | Bun propriu | Tot, în limita rezervei |
| Economii strânse din salarii | Bun comun | Doar cota ta |
Un caz tipic: soții au cumpărat un apartament în căsătorie, iar soțul vrea să lase „apartamentul" fiului lui din prima căsătorie. Testamentul nu poate scoate din drepturi soția supraviețuitoare. După deces, se identifică întâi jumătatea soției, iar în cealaltă jumătate intră bunul în masa succesorală.
Drepturile soțului supraviețuitor
Soțul rămas în viață este moștenitor legal și, în plus, are drepturi speciale care îi protejează locuința. Nu poate fi ignorat printr-un testament făcut cu bune intenții, dar neinformat.
Pe lângă partea din comunitate, soțul primește o cotă din moștenire care depinde de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. Dacă soțul defunctului este rezervatar, adică are dreptul la o parte minimă din moștenire, testamentul nu poate scădea această parte sub limita legală. Despre limita aceasta citești în Rezerva succesorală și cotitatea disponibilă explicate.
În plus, soțul supraviețuitor are, de regulă, dreptul de abitație asupra casei în care a locuit, adică dreptul de a continua să locuiască acolo, gratuit, până la recăsătorire, atunci când nu are o locuință proprie. Dacă testamentul lasă casa unui terț, nudul proprietar trebuie să respecte acest drept.
Cum scrii corect un legat dintr-un bun comun
Cea mai sigură formulă este să lași „cota care mi se cuvine" din bun, nu bunul întreg. Astfel, testamentul nu depășește ce îți aparține și nu riscă să fie considerat un legat al lucrului altuia.
Tipurile de legate sunt explicate în Legatul: universal, cu titlu universal și cu titlu particular. Dacă scrii un legat pentru întreg apartamentul comun, legatul poate rămâne fără obiect sau poate produce efecte numai dacă, la partaj, bunul ajunge în lotul tău. Nimeni nu poate ști dinainte cum se va întâmpla, deci incertitudinea este exact ce vrei să eviți. Un notar îți poate sugera formulări care funcționează și când bunurile nu s-au partajat.
Alte soluții uzuale:
- stabilirea, cu soțul, a unui partaj voluntar înainte de deces, caz în care fiecare își cunoaște bunurile; detalii în Partajul voluntar la notar: împărțirea bunurilor comune;
- testamente care se completează reciproc, dar făcute separat, nu într-un singur act, deoarece testamentul comun este interzis, după cum arată Testamentul comun al soților: de ce legea îl interzice;
- donații făcute în timpul vieții, cu respectarea formei autentice.
Greșeli frecvente
Cele mai multe probleme apar din presupuneri. Oamenii confundă proprietatea „pe nume" din cartea funciară cu proprietatea juridică și cred că un bun înscris doar pe numele unui soț este automat al lui.
Atenție: un imobil cumpărat în căsătorie este, de regulă, bun comun chiar dacă în actul de proprietate apare un singur nume. Condiția decisivă este momentul dobândirii și sursa banilor.
Alte greșeli întâlnite des sunt ignorarea soțului la întocmirea testamentului, descrierea vagă a bunului și lipsa mențiunii dacă este bun propriu sau comun. Când ai dubii, adu la notar actele de achiziție, certificatul de căsătorie și extrasul de carte funciară, ca să se vadă clar din ce categorie face parte fiecare bun. Informații generale despre testament găsești și în Testamentul: ghid complet al formelor și al efectelor.
Pe aceeași temă, citește și Nedemnitatea succesorală și dezmoștenirea: diferențe.
Întrebări frecvente
Pot lăsa prin testament apartamentul cumpărat în căsătorie?
Poți lăsa numai cota ta din el, nu și partea soțului. Cealaltă jumătate rămâne soțului ca parte din comunitate, iar el poate primi în plus o cotă din moștenire.
Se poate scoate din moștenire soțul prin testament?
Nu complet, dacă soțul este rezervatar, adică are dreptul la o parte minimă din moștenire. Testamentul poate reduce partea soțului doar până la limita rezervei.
Contează al cui nume apare în cartea funciară?
Contează mai puțin decât crezi, pentru că bunurile dobândite în căsătorie sunt, de regulă, comune. Hotărâtoare sunt data dobândirii și proveniența banilor.
Ce este dreptul de abitație al soțului supraviețuitor?
Este dreptul de a locui în continuare în casa familiei, de regulă până la recăsătorire, dacă soțul nu are o altă locuință. Se aplică și când nuda proprietate aparține altcuiva.
Merită să fac partajul bunurilor înainte să fac testamentul?
Poate fi o idee bună, pentru că fiecare soț își cunoaște apoi exact bunurile și testamentul se redactează mai ușor. Notarul poate recomanda varianta potrivită situației tale.
