După decesul unei persoane apropiate, una dintre primele întrebări ale familiei este dacă a lăsat un testament. Răspunsul nu depinde doar de ce găsești prin sertare: testamentele autentice și cele depuse la notar sunt înscrise în registrele naționale notariale, o evidență electronică la nivel de țară, pe care notarii o consultă înainte de orice succesiune.
Prescurtarea RNNEP este folosită uneori ca denumire generică pentru aceste registre, deși fiecare registru are numele și rolul lui. Mai jos afli ce registre există, ce se înscrie în fiecare, cine poate cere informații, ce arată rezultatul și ce limite are verificarea. Informațiile au caracter general; detaliile procedurale le confirmi întotdeauna cu un notar public.
Ce sunt registrele naționale notariale
Registrele naționale notariale sunt evidențe electronice ținute la nivelul întregii țări, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici, în care birourile notariale înscriu anumite acte și proceduri. Scopul lor este ca un act încheiat la un notar din orice oraș să poată fi găsit de oricare alt notar atunci când contează, de exemplu la o succesiune.
Fiecare registru are o prescurtare, iar confuziile între ele sunt frecvente. Tabelul de mai jos le prezintă pe cele relevante pentru moșteniri:
| Prescurtare | Denumire | Ce evidențiază | De ce contează la succesiune |
|---|---|---|---|
| RNNEL | Registrul național notarial de evidență a liberalităților | testamentele și revocările lor | arată dacă defunctul a lăsat testament și la ce notar se află |
| RNNEPR | Registrul național notarial de evidență a procurilor și a revocărilor acestora | procurile autentice și revocările lor | arată dacă o procură folosită în procedură mai este valabilă |
| RNNEPS | Registrul național notarial de evidență a procedurilor succesorale | succesiunile deschise la notari | împiedică dezbaterea aceleiași moșteniri de doi notari |
| RNNEOS | Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale | acceptările și renunțările la moștenire | arată cine a renunțat sau a acceptat deja |
RNNEP, RNNEPR, RNNEL: ce cauți de fapt
Prescurtările registrelor seamănă între ele și sunt ușor de confundat, iar „verificarea în RNNEP” poate însemna, în funcție de cine o spune, oricare dintre ele. Când auzi formularea, întreabă concret ce s-a verificat: existența unui testament se află din registrul liberalităților (RNNEL), iar valabilitatea unei procuri din RNNEPR. Registrul procurilor contează și el la succesiuni, pentru că mulți moștenitori se reprezintă prin mandatar, iar notarul verifică dacă procura nu a fost revocată. Despre procuri și revocarea lor găsești detalii în Procura notarială: ghid complet despre mandat și limite și în Revocarea procurii: cum anulezi un mandat dat la notar.
Ce se înscrie despre testamente și ce nu
În registrul liberalităților se înscriu actele notariale privind testamentele, nu orice text scris de cineva acasă. Înscrierea o face notarul care a lucrat actul, nu testatorul.
Apar, de regulă, în registru:
- testamentele autentice, semnate în fața unui notar public;
- revocările autentice ale testamentelor;
- testamentele olografe depuse spre păstrare la un notar, care le înregistrează;
- alte acte notariale privind liberalități, potrivit regulilor profesiei.
Nu apar în registru:
- testamentele olografe păstrate acasă sau la o persoană de încredere;
- testamentele făcute în străinătate, la notari străini, cu excepția cazului în care au fost aduse și depuse la un notar român;
- testamentele privilegiate sau dispozițiile făcute direct la bancă, care urmează reguli proprii.
Registrul nu cuprinde conținutul testamentului. Înscrierea indică faptul că există un act, data lui, tipul și biroul notarial care îl deține. Diferența dintre un testament olograf și unul autentic, inclusiv sub aspectul înregistrării, este explicată în Testamentul olograf și cel autentic: comparație practică.
Cine poate cere verificarea și când
Accesul la informațiile despre testamente depinde de un singur reper: dacă testatorul mai este în viață sau nu. Testamentul este un act confidențial până la deces.
În timpul vieții testatorului
Cât timp testatorul trăiește, informațiile despre testamentul lui nu sunt accesibile altor persoane, nici măcar soțului sau copiilor. Doar testatorul își poate verifica propriile înscrieri, de exemplu ca să se asigure că o revocare a fost înregistrată corect.
După deces
După deces, verificarea registrelor face parte obligatorie din procedura succesorală: notarul care deschide succesiunea consultă registrele înainte de a stabili cine sunt moștenitorii. În practică, o persoană interesată se poate adresa și separat unui notar public, cu certificatul de deces, pentru a afla dacă există un testament înregistrat. Condițiile exacte, documentele cerute și onorariul le afli de la biroul notarial.
Important: Nicio verificare nu se face pe internet de către persoane fizice, printr-un portal public. Informațiile despre testamente se obțin numai prin intermediul unui notar public. Ferește-te de site-uri care promit „căutarea testamentelor” contra cost.
Cum se face verificarea, pas cu pas
Verificarea propriu-zisă este rapidă pentru notar; timpul se pierde, de obicei, cu adunarea documentelor. Pașii uzuali sunt următorii:
- Obții certificatul de deces de la serviciul de stare civilă, dacă nu îl ai deja.
- Alegi un notar public, de regulă cel competent pentru succesiune, adică din zona ultimului domiciliu al defunctului.
- Prezinți certificatul de deces și actul tău de identitate, plus documentele care arată legătura cu defunctul, dacă ți se cer.
- Notarul interoghează registrele și obține un rezultat pentru registrul liberalităților, de regulă și pentru procedurile și opțiunile succesorale.
- Afli rezultatul: există sau nu înscrieri și, dacă există, unde se află actul.
- Notarul care dezbate succesiunea obține testamentul de la biroul notarial care îl deține, în copie sau în original, după caz.
Lista completă a actelor pe care le pregătești pentru o succesiune se găsește în Actele necesare la succesiune: listă pentru moștenitori.
Sfat: Dacă știi sau bănuiești că defunctul a lăsat un testament olograf, caută-l înainte de prima programare și adu-l la notar. Registrul nu îl va arăta dacă nu a fost depus, iar un testament găsit după finalizarea succesiunii complică mult lucrurile.
Ce afli din rezultat și ce faci mai departe
Rezultatul verificării spune dacă există înscrieri, nu ce conțin ele. Interpretarea lui depinde de ce se găsește.
| Rezultat | Ce înseamnă | Ce urmează |
|---|---|---|
| Nicio înscriere de testament | nu există testament autentic sau olograf depus la notar | succesiunea se dezbate după lege, dacă nu apare un olograf păstrat în altă parte |
| Testament autentic înscris | există un testament autentificat la un anumit notar | notarul de succesiune obține actul și îl citește moștenitorilor |
| Testament și revocare înscrise | testamentul a fost revocat ulterior | se analizează ce dispoziții au rămas valabile |
| Mai multe testamente | testatorul și-a schimbat dispozițiile în timp | se aplică regulile privind compatibilitatea și ordinea lor |
| Succesiune deja deschisă | altă procedură e în curs la alt notar | procedura continuă acolo, nu se deschide alta |
| Renunțări înscrise | unii moștenitori au renunțat deja | renunțătorii nu mai sunt moștenitori |
Dacă testamentul a fost revocat ori modificat, regulile descrise în Revocarea testamentului: cum îți schimbi ultimele dorințe stabilesc ce se aplică. Efectele unei renunțări la moștenire, care apare în registrul opțiunilor succesorale, sunt explicate în Renunțarea la moștenire: cum se face și ce consecințe are.
Limitele verificării în registre
Registrele sunt foarte utile, dar un rezultat „negativ” nu dovedește că nu există niciun testament. El dovedește doar că nu există unul înregistrat. Situațiile în care verificarea nu prinde un testament sunt previzibile:
- olograful păstrat acasă, pe care trebuie să-l caute familia;
- testamentul semnat la un notar din altă țară, care se caută prin registrele acelei țări, acolo unde ele există, sau prin notarul care l-a autentificat;
- testamentele foarte vechi, încheiate înainte ca evidențele să fie complet informatizate, pentru care pot fi necesare cercetări în arhive;
- erorile de identificare, de exemplu nume schimbate după căsătorie sau date personale incomplete, pe care notarul le poate depăși verificând și numele anterioare.
Pentru moșteniri deschise cu mulți ani în urmă, căutarea în registre se combină cu cercetarea arhivelor notariale. Situațiile tipice sunt descrise în Succesiunea dezbătută după mulți ani: ce trebuie să știi.
Atenție: Un testament olograf descoperit după eliberarea certificatului de moștenitor nu este lipsit de efecte. Beneficiarii lui pot cere recunoașterea drepturilor, iar disputa ajunge adesea în instanță. Căutarea temeinică de la început previne aceste situații.
Cum îți asiguri că propriul testament va fi găsit
Dacă ești tu cel care face testamentul, verificarea de după deces depinde de ce faci acum. Ca testamentul să apară în registru:
- alege forma autentică, înscrisă automat de notar;
- sau depune testamentul olograf la un notar, care îl înregistrează;
- fă orice revocare tot printr-un act înregistrat, ca registrul să reflecte situația reală;
- păstrează exemplarul primit de la notar într-un loc știut de o persoană de încredere.
Cadrul general al testamentului, inclusiv conținutul și limitele lui, este explicat în ghidul complet despre testament, iar desfășurarea succesiunii după verificarea registrelor în Succesiunea notarială: ghid complet al procedurii. Legislația și procedurile notariale se pot schimba, așa că pentru cazul tău concret discută cu un notar public.
Recapitulare: verificarea testamentului în registre
Registrele naționale notariale permit ca un testament autentic sau depus la notar să fie găsit oriunde în țară, după deces. Testamentele apar în registrul liberalităților, procurile în RNNEPR, iar procedurile și opțiunile succesorale în registre separate. Verificarea se face numai prin notar și arată existența și locul actului, nu conținutul lui.
De reținut:
- în timpul vieții, informațiile despre testament sunt confidențiale;
- după deces, notarul care dezbate succesiunea verifică obligatoriu registrele;
- testamentele se caută în registrul liberalităților (RNNEL), iar procurile în RNNEPR;
- un olograf păstrat acasă nu apare în registre și trebuie căutat de familie;
- dacă vrei ca testamentul tău să fie găsit, fă-l autentic sau depune-l la notar.
Întrebări frecvente
Pot afla dacă părintele meu, aflat în viață, a făcut testament?
Nu. Cât timp testatorul trăiește, informațiile despre testamentul lui sunt confidențiale și sunt accesibile doar lui.
Verificarea în registre arată și conținutul testamentului?
Nu. Rezultatul arată existența actului, data și notarul care îl deține; conținutul îl află moștenitorii în procedura succesorală.
Pot verifica singur registrele pe internet?
Nu, persoanele fizice nu au acces direct la registrele naționale notariale. Verificarea se face prin intermediul unui notar public.
Ce înseamnă dacă nu apare niciun testament?
Înseamnă că nu există un testament autentic sau un olograf depus la notar. Poate exista totuși un testament olograf păstrat acasă, care nu se înregistrează.
Un testament făcut la un notar din altă țară apare în registrele românești?
De regulă, nu. Se caută prin notarul străin sau prin registrele țării respective, iar pentru folosirea lui în România este nevoie de traducere legalizată și, după caz, de apostilă.
